două mîini lipsite de crispare,
un fel de zbor stînd să se nască.
(poţi imagina o aripă zburînd
fără aer?
zborul e felul de-a respira al aripei:
de flutur..., de şoim..., de gînd...).
asta e "Rugăciunea" lui Dürer: căutarea
unei respirări. a unei alte respirări.
a unui alt fel de a respira -
bunăoară printr-un "... mod ideal
de conversare
a două suflete
date-n clocot...".
"Rugăciunea" lui Dürer - sau mîinile mele
tăcînd sonor
scîncetul secundei aceleia iluzorii
dintr-o realitate oricum
perisabilă...
Traducere B.S.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu