Elegie în metru strîmb
nu credeam să-nvăţ a trăi vreodată.
mereu tînăr
(şi cu mantaua lui Nessus
precum Hercul),
nici nu credeam că mai pot să învăţ,
nici nu credeam că se mai poate
să se înveţe.
- dar îndeajuns vorbirăm:
totul - zadarnic !
corifeu de-aş fi fost,
geniu neînţeles rătăcind abulic
sau ceva, acolo, vreun tip mai alt fel...
(mă rog: sînt un ins oarecare !).
dar ia să fi demonstrat eu ceva ! eheiii !
atunci să fi văzut larmă !
(dar nu se vede nimic) !
toul e de mai înainte demonstrat:
în arte,
în ştiinţe,
în politică.
doar în religie - nu !
(într-o anume religie !).
cînd deodată TU răsărişi...,
am crezut că se va perpetua
de la sine - din sine...
(dar NU !
şi ce apus - după !
ce tragic apus !).
ca să pot muri liniştit
(se poate-ntîmpla cîndva: mai tîrziu..., mai acum,
depinde:
sînt mulţi factori care concură
şi e îndeajuns unul
oarecare...),
e prea îndeajuns unul !
(oare care ?).
Traducere B.S.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu